Oamenii de știință tocmai au descoperit ce efecte are de fapt cafeaua asupra intestinului și a creierului tău

Un nou studiu sugerează că cafeaua ar putea influența starea de spirit și funcționarea creierului prin modificarea activității microbilor din intestin. Atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată au fost asociate cu reducerea stresului, a depresiei și a impulsivității, producând în același timp modificări măsurabile la nivelul bacteriilor intestinale și al metaboliților. Cafeaua decofeinizată a fost asociată cu o îmbunătățire a capacității de învățare și a memoriei, în timp ce cafeaua cu cofeină pare să reducă anxietatea și să îmbunătățească atenția.

---

Cafeaua poate afecta mult mai mult decât doar starea de vigilență. Noile cercetări sugerează că atât cafeaua obișnuită, cât și cea decofeinizată pot modifica microbiomul intestinal și pot influența starea de spirit, stresul, memoria și atenția prin intermediul conexiunii intestin-creier.

Cercetătorii de la APC Microbiome Ireland, un centru de cercetare al University College Cork, au analizat în detaliu modul în care cafeaua poate influența comunicarea dintre sistemul digestiv și creier.

Studiul publicat în Nature Communications și sponsorizat de Institutul pentru Informații Științifice despre Cafea (ISIC) a constatat că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată au fost asociate cu modificări ale microbiomului intestinal, precum și cu diferențe în ceea ce privește starea de spirit și stresul.

Cum poate cafeaua să afecteze legătura dintre intestin și creier

Oamenii de știință studiază de mult timp cafeaua pentru a identifica posibile efecte asupra digestiei, stării de spirit și sănătății generale, dar modul exact în care apar aceste efecte a rămas mai puțin clar.

Noua cercetare s-a concentrat pe axa microbiotă-intestin-creier, sistemul de comunicare bidirecțional care leagă microorganismele din tractul digestiv de creier. Semnalele pot circula între intestin și creier prin intermediul activității imunitare, al hormonilor, al nervilor și al compușilor chimici produși de microbi.

Cercetătorii au examinat 31 de consumatori obișnuiți de cafea și 31 de persoane care, în mod normal, nu consumau cafea. Participanții au completat chestionare psihologice și au ținut evidența consumului de cofeină și a dietei.

▌advertising / articolul continuă mai jos

Cercetătorii au colectat, de asemenea, probe de scaun și urină pentru a urmări schimbările la nivelul microbilor intestinali, al metabolismului, al stării de spirit și al stresului perceput.

În cadrul studiului, „consumatorii de cafea” au fost definiți ca fiind cei care consumă în mod regulat 3-5 cești de cafea pe zi, cantitate considerată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) ca fiind sigură și moderată pentru majoritatea oamenilor.

Ce s-a întâmplat când s-a renunțat la cafea

Consumatorii obișnuiți de cafea au încetat mai întâi să mai consume cafea timp de două săptămâni. În acea perioadă, participanții au completat în mod repetat evaluări psihologice și au furnizat probe de fecale și urină.

Când consumatorii de cafea au încetat să mai bea cafea, cercetătorii au observat schimbări substanțiale în profilurile lor de metaboliți intestinali, comparativ cu persoanele care nu consumau în mod obișnuit cafea. Metaboliții sunt molecule mici produse sau modificate în timpul metabolismului, inclusiv compuși creați de microbii intestinali pe măsură ce aceștia procesează alimentele și alte substanțe.

Cafeaua a fost apoi reintrodusă fără ca participanții să știe dacă primeau cafea cu cofeină sau decofeinizată. Jumătate dintre ei au primit cafea decofeinizată, în timp ce cealaltă jumătate a primit cafea cu cofeină.

După ce cafeaua a fost reintrodusă în dieta lor, ambele grupuri au raportat scoruri mai scăzute la nivelurile de stres perceput, depresie și impulsivitate. Rezultatele sugerează că unele dintre efectele cafelei asupra stării de spirit ar putea să nu depindă în totalitate de cofeină.

Cafeaua a fost asociată cu modificări ale bacteriilor intestinale

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, diferențe la nivelul mai multor tipuri de bacterii intestinale.

Bacterii precum „Eggertella sp.” sau „Cryptobacterium curtum” erau mai abundente în rândul consumatorilor de cafea decât în rândul celor care nu consumau cafea. Se consideră că „Eggertella sp.” contribuie la secreția de acid în stomac și intestine, în timp ce „Cryptobacterium curtum” ar putea participa la producția de acizi biliari.

Ambele procese ar putea contribui la crearea unui mediu intestinal care să descurajeze anumite bacterii dăunătoare și infecții.

Cercetătorii au observat, de asemenea, niveluri mai ridicate de bacterii din genul „Firmicutes”, un grup vast de microbi care a fost asociat anterior cu emoții pozitive la femei.

Cafeaua cu cofeină și cea decofeinizată au prezentat efecte diferiteUna dintre cele mai intrigante descoperiri a fost faptul că cafeaua cu cofeină și cea decofeinizată nu păreau să afecteze participanții exact în același mod.

S-a observat o îmbunătățire a capacității de învățare și a memoriei doar în rândul participanților care consumau cafea decofeinizată. Această constatare sugerează că alte substanțe, în afară de cofeină, ar putea contribui la unele dintre efectele cafelei asupra funcțiilor cognitive.

Cafeaua conține mii de compuși chimici, inclusiv polifenoli. Aceste substanțe de origine vegetală pot acționa ca antioxidanți și pot interacționa cu microbii intestinali, influențând potențial metabolismul și alte procese biologice.Cafeaua cu cofeină, pe de altă parte, a fost asociată cu o reducere a sentimentelor de anxietate, precum și cu o vigilență și o atenție îmbunătățite. Cofeina a fost, de asemenea, asociată cu un risc redus de inflamație.

Deoarece studiul a implicat un număr relativ mic de participanți, rezultatele nu stabilesc că cafeaua provoacă în mod direct aceste schimbări ale stării de spirit, ale funcțiilor cognitive sau ale sănătății intestinale. Cu toate acestea, ele oferă indicii noi despre căile biologice care ar putea ajuta la explicarea asocierilor raportate în cercetările anterioare privind cafeaua.

Cafeaua este mai mult decât cofeină

Autorul corespondent al studiului, profesorul John Cryan, cercetător principal la APC Microbiome Ireland, University College Cork, a comentat: „Interesul publicului față de sănătatea intestinală a crescut enorm. Relația dintre sănătatea digestivă și cea mentală este, de asemenea, din ce în ce mai bine înțeleasă, dar mecanismele care stau la baza efectelor cafelei asupra acestei axe intestin-creier au rămas neclare.”

Descoperirile noastre relevă răspunsurile microbiomului și ale sistemului neurologic la cafea, precum și potențialele beneficii pe termen lung ale acesteia pentru un microbiom mai sănătos. Cafeaua poate modifica modul în care microbii acționează colectiv și metaboliții pe care îi utilizează. Pe măsură ce publicul continuă să ia în considerare schimbările alimentare pentru un echilibru digestiv adecvat, cafeaua are potențialul de a fi valorificată și ca o intervenție suplimentară în cadrul unei diete sănătoase și echilibrate.”

Descoperirile se adaugă dovezilor tot mai numeroase conform cărora cafeaua nu ar trebui privită doar ca o sursă de cofeină. Numeroasele sale alte componente pot interacționa cu microbiomul, metabolismul și sistemul nervos în moduri diferite.

„Cafeaua este mai mult decât simpla cofeină — este un factor alimentar complex care interacționează cu microbii intestinali, cu metabolismul nostru și chiar cu bunăstarea noastră emoțională”, a afirmat profesorul Cryan. „Descoperirile noastre sugerează că cafeaua, fie ea cu cofeină sau decofeinizată, poate influența sănătatea în moduri distincte, dar complementare.”