Infarctul miocardic: semne de alarmă pe care nu trebuie să le ignori
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România și în întreaga Europă. Infarctul miocardic acut — atacul de cord — ucide sau lasă sechele permanente în zeci de mii de cazuri anual în țara noastră. Paradoxul este că supraviețuirea și calitatea vieții după un infarct depind enorm de cât de repede ajunge pacientul la spital. Fiecare minut contează.
Ce se întâmplă în organism în timpul unui infarct
Infarctul apare atunci când o arteră coronară — vasul de sânge care alimentează mușchiul inimii — se obstruează brusc, de obicei prin ruperea unei plăci de ateroscleroză și formarea unui cheag de sânge. Mușchiul cardiac lipsit de oxigen începe să se deterioreze ireversibil după câteva minute. Cu cât blocajul durează mai mult, cu atât zona afectată este mai mare și consecințele mai grave.
Tratamentul modern — angioplastia primară, care redeschide artera obstruată — este extrem de eficient, dar doar dacă pacientul ajunge la un centru specializat în primele ore de la debut.
Simptomele clasice — și cele mai puțin cunoscute
Simptomul cel mai cunoscut este durerea toracică — o presiune, strângere sau arsură în piept, uneori descrisă ca „o piatră pe piept”. Durerea se poate iradia spre brațul stâng, umăr, maxilar, gât sau spate. Este de obicei intensă și nu cedează la repaus sau la antiacide.
Simptomele asociate includ transpirații reci, greață, vărsături, dispnee (senzație de lipsă de aer) și stare de rău general. La femei, simptomele pot fi mai atipice: oboseală extremă, durere în abdomenul superior, palpitații — ceea ce explică parțial diagnosticarea mai tardivă la sexul feminin.
Un semn important de reținut: spre deosebire de durerea din angină, care cedează după câteva minute de repaus sau la nitroglicerină, durerea din infarct persistă mai mult de 20 de minute și nu se ameliorează semnificativ.
Ce faci dacă suspectezi un infarct
Regula este simplă: suni imediat la 112. Nu conduci singur la spital, nu aștepți să treacă, nu iei mai întâi un antiacid. Echipajul SMURD sau Salvare poate începe tratamentul în ambulanță și poate anunța spitalul în avans, scurtând semnificativ timpul până la deschiderea arterei.
Dacă pacientul este conștient și nu este alergic, o aspirină masticată (300 mg) administrată imediat poate reduce dimensiunea cheagului. Dacă pacientul devine inconștient și nu respiră normal, resuscitarea cardiopulmonară (RCP) — compresii toracice ritmice — poate menține circulația până la sosirea echipajului medical.
Factorii de risc pe care îi putem controla
Hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat, colesterolul crescut, obezitatea și sedentarismul sunt principalii factori de risc modificabili pentru infarct. Controlul acestora prin tratament medicamentos și schimbări de stil de viață reduce substanțial riscul cardiovascular. Consultul periodic la medicul de familie, mai ales după 40 de ani, este esențial pentru identificarea și tratarea acestor factori înainte ca ei să producă un eveniment coronarian acut.
