Studiu Lund 2026: obezitatea instalată sub 30 de ani crește riscul de mortalitate prematură cu 70%

Un studiu de cohortă de amploare excepțională, publicat în aprilie 2026 în jurnalul eClinicalMedicine al grupului The Lancet, aduce dovezi clare că momentul instalării obezității contează mult mai mult decât se credea anterior. Cercetarea, coordonată de Tanja Stocks, profesor asociat de epidemiologie la Lund University din Suedia, a urmărit peste 620.000 de persoane cu măsurători repetate ale greutății între 17 și 60 de ani.

Cohorta ODDS: 620.000 de oameni urmăriți decenii întregi

Studiul, intitulat oficial „Weight trajectories and obesity onset between 17 and 60 years of age, and cause-specific mortality: the Obesity and Disease Development Sweden (ODDS) pooled cohort study”, a folosit date din cohorta ODDS — o combinație de registre suedeze care includ examinări militare obligatorii, evaluări de sarcină timpurie și studii populaționale. Au fost incluse doar persoanele cu cel puțin trei măsurători ale greutății în decursul vieții, ceea ce a permis reconstituirea traiectoriilor individuale ale greutății.

Această abordare longitudinală este esențială pentru a rezolva o problemă metodologică majoră a studiilor anterioare: BMI măsurat doar la vârstă mijlocie este distorsionat de pierderea de greutate cauzată de boli cronice subclinice — fenomenul cunoscut ca cauzalitate inversă. Privind greutatea de la tinerețe, cercetătorii pot izola efectul real al obezității timpurii.

Rezultatele principale: 70% risc crescut de deces prematur

Datele arată că persoanele care au dezvoltat obezitate (BMI ≥ 30 kg/m²) între 17 și 29 de ani au avut un risc de mortalitate prematură cu aproximativ 70% mai mare decât cele care nu au devenit niciodată obeze înainte de 60 de ani. Chiar și creșterile modeste de greutate de aproximativ 0,4 kg pe an — echivalentul a 6,5 kg între 17 și 30 de ani — au fost asociate cu un risc crescut cu aproximativ 17%.

Un studiu paralel realizat de Oxford Population Health împreună cu instituții din China, publicat în Science Bulletin, a confirmat tiparul pe o populație de aproape 500.000 de adulți chinezi: cei cu BMI de aproximativ 28 kg/m² la vârsta tinereții (BMI₂₅) au avut un risc cu 85% mai mare de deces prematur și de mortalitate cardiovasculară, comparativ cu cei cu BMI între 18,5 și 20 kg/m².

Pe ce mor mai devreme persoanele cu obezitate de tinerețe

Distribuția cauzelor de deces oferă un tablou clar al mecanismelor implicate. Cele mai puternice asocieri au fost observate pentru:

• Bolile cardiovasculare — risc crescut de aproximativ 85% în cohorta Oxford pentru obezitatea de tinerețe
• Bolile respiratorii — riscul a fost mai mult decât dublat, cea mai puternică asociere observată
• Diabetul de tip 2 și complicațiile sale — risc semnificativ crescut
• Cancerele asociate cu obezitatea — colon, pancreas, endometru, sân postmenopauză

Un detaliu interesant: la femei, riscul de mortalitate prin cancer de sân a fost mai mic la cele cu BMI mai ridicat în tinerețe — un paradox cunoscut, explicat probabil prin niveluri hormonale diferite în adolescență.

Mesajul cheie: obezitatea timpurie lasă o „cicatrice metabolică”

Cea mai importantă concluzie a studiului ODDS este că efectele negative ale obezității de tinerețe nu sunt complet reversibile prin pierdere ulterioară de greutate. Asocierile cu mortalitatea au rămas semnificative după ajustarea pentru BMI la vârstă mijlocie, ceea ce sugerează că anii petrecuți cu exces de greutate la tinerețe lasă o amprentă metabolică și vasculară durabilă — o „cicatrice metabolică” pe care reducerea ulterioară a greutății o atenuează, dar nu o șterge complet.

Tanja Stocks a subliniat: cea mai puternică concluzie este că greutatea câștigată la vârste tinere este asociată cu un risc mai mare de mortalitate prematură, comparativ cu persoanele care iau în greutate mai puțin în aceeași perioadă a vieții.

Implicații pentru sănătatea publică din România

Pentru sistemul medical românesc, datele consolidează argumentul pentru intervenții precoce. Conform datelor INSP și OMS, prevalența obezității în rândul tinerilor români (18–29 ani) a crescut constant în ultima decadă, ajungând la peste 15% — o categorie de risc care era anterior subestimată. Programele de screening nutrițional la medicul de familie, intervențiile școlare și politicile fiscale privind alimentele ultra-procesate ar trebui să se concentreze pe această fereastră critică de vârstă, nu doar pe persoanele de vârstă mijlocie.