STUDIU ❘ Dieta cetogenică reduce grăsimea hepatică cu 67%, depășind dietele mediteranene și cu conținut scăzut de grăsimi
Un studiu clinic publicat pe 27 august 2026 în revista Cell Metabolism, realizat de cercetători de la Washington University School of Medicine din St. Louis, arată că o dietă cetogenică poate aduce beneficii metabolice superioare dietei mediteraneene sau celei cu conținut scăzut de grăsimi, la persoane cu obezitate, prediabet și boală hepatică grasă. După patru până la cinci luni de dietă cetogenică, aproximativ jumătate dintre participanții cu prediabet nu mai îndeplineau criteriile de diagnostic pentru această afecțiune.
Cercetătorii, coordonați de profesorul Samuel Klein, au înrolat 42 de persoane cu obezitate, prediabet și boală hepatică grasă, repartizate aleatoriu în trei grupuri: dietă cetogenică, dietă mediteraneană și dietă cu conținut scăzut de grăsimi, orientată spre alimente vegetale.
Echipa de cercetare a furnizat toată hrana participanților, iar aceștia s-au întâlnit săptămânal cu un dietetician pentru a respecta planul alimentar alocat. Aportul caloric a fost ajustat individual astfel încât toate cele trei grupuri să piardă aproximativ 10% din greutatea corporală, obiectiv atins în patru până la cinci luni.
advertising / articolul continuă mai jos
Compoziția celor trei diete a fost net diferită: dieta cetogenică a furnizat doar 4% din calorii din carbohidrați și 73% din grăsimi; dieta mediteraneană, 50% din carbohidrați și 35% din grăsimi; iar dieta vegetală cu conținut scăzut de grăsimi, 70% din carbohidrați și 15% din grăsimi. La finalul studiului, toate cele trei grupuri au înregistrat reduceri semnificative ale masei de grăsime corporală, iar sensibilitatea la insulină s-a îmbunătățit în toate cele trei brațe ale studiului.
Diferența apare la ficat și la prediabet
Deși pierderea în greutate a fost similară în toate cele trei grupuri, dieta cetogenică a produs cele mai puternice schimbări la nivelul sănătății hepatice și metabolice. Grăsimea hepatică a scăzut, în medie, cu 67% la participanții din grupul cetogenic, comparativ cu o reducere medie de 45% în ambele celelalte grupuri.
La finalul intervenției, aproximativ 50% dintre participanții din grupul cetogenic nu mai îndeplineau criteriile pentru prediabet, față de 29% în grupul cu dietă mediteraneană și doar 7% în grupul cu dietă vegetală săracă în grăsimi.
Mecanismul propus de cercetători
Urmărind metabolismul participanților pe parcursul a 24 de ore, prin analize repetate de sânge, cercetătorii au observat că grupul cu dietă cetogenică a înregistrat cea mai mare creștere a glucagonului, un hormon care ajută la reducerea grăsimii depozitate în ficat, alături de cea mai accentuată scădere a nivelurilor de insulină din sânge — o altă modificare asociată cu reducerea grăsimii hepatice, comparativ cu celelalte două grupuri de dietă.
Potrivit lui Max Petersen, autorul principal al studiului, cea mai surprinzătoare constatare a fost faptul că participanții din grupul cetogenic nu au înregistrat o creștere a grăsimilor sau a colesterolului din sânge, în ciuda faptului că au consumat cea mai mare cantitate de grăsimi dintre toate grupurile.
Ce nu spune, deocamdată, studiul
Rezultatele provin dintr-un eșantion relativ mic, de 42 de persoane, urmărite pe o perioadă de câteva luni, ceea ce limitează concluziile privind siguranța și eficacitatea pe termen lung ale unei diete cetogenice susținute pe perioade extinse. Alte cercetări publicate în cursul anului au semnalat, la rândul lor, riscuri metabolice asociate unei diete cetogenice menținute pe termen lung, inclusiv posibile perturbări ale profilului lipidic în anumite condiții experimentale — un context care recomandă interpretarea rezultatelor actuale drept promițătoare, dar nu concluzive.
Autorii studiului subliniază, de altfel, că beneficiile observate nu contrazic rolul central al terapiilor farmacologice moderne, precum medicamentele de tip GLP-1, în tratamentul obezității, ci sugerează un beneficiu suplimentar, legat specific de compoziția dietei, dincolo de simpla pierdere în greutate.
Concluzia cu aplicabilitate clinică imediată este limitată la contextul specific studiat — persoane cu obezitate, prediabet și boală hepatică grasă, aflate sub supravegherea unei echipe medicale și nutriționale — și nu poate fi generalizată, pe baza acestor date, la populația generală sau la persoane cu alte afecțiuni metabolice.
