Suspiciune de hantavirus la Spitalul Resita – test INFIRMAT pe 22 mai, dar cazul de la Arad ramane confirmat: ce este hantavirusul si cum se transmite

Alerta privind un nou caz de hantavirus in Romania a fost infirmata pe 22 mai 2026. Testul pentru hantavirus al pompierului din Caras-Severin, internat la Spitalul Judetean de Urgenta Resita, a iesit negativ – a confirmat Institutul de Sanatate Publica (INSP) dupa analizele realizate la Institutul „Cantacuzino” din Bucuresti. Insa cazul de la Spitalul Judetean Arad, descoperit cu o saptamana inainte, ramane real si confirmat, evidentiind ca boala continua sa circule in vestul Romaniei.

Cazul pompierului din Caras-Severin: cronologie

Pe 21 mai 2026, medicii de la Spitalul Judetean de Urgenta Resita au internat in Sectia de Boli Infectioase de la stationarul III un pacient cu simptome suspecte. Pacientul era un barbat de 43 de ani, de profesie pompier la ISU Caras-Severin, care a calatorit recent in Serbia. Acesta prezenta:

• Febra inalta de 39,6°C persistenta de aproximativ 11 zile
• Stare generala alterata
• Absenta afectarii pulmonare semnificative
• Absenta afectarii renale

Probele biologice au fost trimise la Institutul Cantacuzino din Bucuresti, singura institutie din Romania care poate confirma diagnosticul de hantavirus.

Declaratia managerului Spitalului Resita

Inca din 21 mai, managerul Spitalului Resita, dr. Cristian Toader, modera asteptarile, declarand pentru Radio Romania Resita: „Afectarea pulmonara nu prea este, nici cea renala, si spun asta pentru ca sunt cele doua forme de hantavirus, cu afectare pulmonara si afectare renala. Deocamdata, chiar daca ar fi o infectie cu hantavirus este la inceput, si e o forma mai usoara, sa zic asa.”

Pe 22 mai 2026, INSP a comunicat oficial ca testul pentru hantavirus al pompierului a iesit negativ, infirmand alerta initiala.

Cazul de la Arad – confirmat real

Cu o saptamana inainte de cazul de la Resita, in vestul Romaniei a fost raportat un alt caz de hantavirus, de aceasta data confirmat. Pacientul era un barbat care a stat timp de doi ani internat la Spitalul de Psihiatrie din Stei, judetul Bihor. Acesta s-a prezentat cu tuse, febra si diaree la Spitalul Judetean Arad, unde a fost diagnosticat cu hantavirus. Ulterior, Institutul „Cantacuzino” din Capitala a confirmat prezenta virusului in acest caz.

Statistici: 15 cazuri in 4 ani

Conform datelor oficiale, in Romania, in perioada 2023-2026, au fost raportate 15 cazuri de infectie cu hantavirus. Distributia geografica indica o concentrare in vestul si centrul tarii, unde habitatul rozatoarelor purtatoare este mai propice. Conform Institutului National de Sanatate Publica (INSP), tulpinile circulante in Romania si in Europa nu se transmit de la om la om.

Ce este hantavirusul

Hantavirusul este o infectie rara asociata cu rozatoarele, care a starnit ingrijorari in mai multe tari europene in ultimii ani. Apartine genului Hantavirus din familia Bunyaviridae. Caracteristici principale:

• Rezervor natural: rozatoare salbatice (soareci, sobolani, hartoace)
• Transmitere: in principal prin inhalarea particulelor de aerosoli formate din urina, fecale sau saliva uscata a rozatoarelor infectate
• Nu se transmite de la om la om (cu exceptia variantei sud-americane Andes virus)
• Incubatie: 2-4 saptamani de obicei

Doua forme clinice principale

Hantavirusul poate produce doua sindroame distincte:

1. Sindromul renal cu febra hemoragica (HFRS)

• Forma comuna in Europa si Asia
• Cauzat de tulpinile Hantaan, Seoul, Puumala, Dobrava
• Letalitate: 1-15% in functie de tulpina
• Caracteristici: febra inalta, dureri renale, hemoragii, insuficienta renala acuta

2. Sindromul cardiopulmonar (HPS)

• Forma comuna in Americile Nord si Sud
• Cauzat de tulpinile Sin Nombre, Andes
• Letalitate: 30-40%
• Caracteristici: febra, edem pulmonar acut, soc cardiogen

Tulpini circulante in Romania si Europa

In Europa, principalele tulpini hantavirus circulante sunt:

• Puumala – cel mai frecvent, transmis de hartocul european (Myodes glareolus)
• Dobrava – mai sever, transmis de soarecele cu coada lunga
• Tula – de obicei asimptomatic
• Saaremaa – in zonele baltice

In Romania, majoritatea cazurilor raportate sunt forme usoare-medii, indicand circulatia probabila a tulpinilor Puumala si Tula.

Diagnostic exclusivist la Institutul Cantacuzino

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militara „Cantacuzino” din Bucuresti este singurul centru din Romania care poate efectua diagnosticul confirmator pentru hantavirus. Diagnosticul include:

• ELISA pentru anticorpi IgM si IgG specifici
• RT-PCR pentru detectia ARN viral
• Imunofluorescenta indirecta
• Identificarea tulpinii prin secventiere genomica

Probele trebuie transportate in conditii de biosafety si pot necesita 2-5 zile pentru rezultat.

Tratament: doar suportiv

Nu exista tratament specific antiviral pentru hantavirus. Managementul este suportiv:

• Mentinerea echilibrului hidro-electrolitic
• Dializa in caz de insuficienta renala acuta
• Ventilatie mecanica in caz de afectare pulmonara severa
• Suport hemodinamic in formele cardiogene

Ribavirina a fost studiata cu rezultate mixte si nu este recomandata de rutina.

Preventie: control rozatoare si igiena

Cum nu exista vaccin disponibil in Europa, preventia se concentreaza pe:

• Deratizarea spatiilor de locuit, depozitelor, anexelor
• Evitarea contactului cu zone cu populatie ridicata de rozatoare
• Ventilarea spatiilor inchise inainte de curatare (mai ales pivnite, hambare)
• Evitarea ridicarii prafului in zone potential contaminate
• Folosirea echipamentului de protectie (masca FFP2/FFP3, manusi) in profesii cu expunere

Cine este la risc

Persoanele cu risc crescut includ:

• Lucratori forestieri si agricoli
• Pompieri si personal de protectie civila (cum este cazul pacientului din Caras-Severin)
• Veterinari, biologi, cercetatori
• Persoane care campeaza in zone rurale
• Locuitori din zone cu populatie crescuta de rozatoare

Recomandari INSP pentru profesionisti

Institutul National de Sanatate Publica a emis in 2026 recomandari pentru personalul medical confruntat cu cazuri suspecte:

• Triaj precoce al cazurilor febrile cu expunere posibila
• Diferentiere de alte cauze (leptospiroza, gripa, COVID-19, malarie)
• Notificare obligatorie a cazurilor suspecte la DSP
• Izolare nu este necesara – boala nu se transmite om-om
• Trimitere prompta probe la Institutul Cantacuzino

Concluzie

Cazul de la Resita – desi infirmat – este un memento ca hantavirusul este o realitate clinica in Romania, mai ales in zonele vestice. Cu 15 cazuri raportate intre 2023-2026, riscul ramane scazut dar nu nul. Vigilenta medicala si educatia populatiei despre contactul cu rozatoarele raman cele mai eficiente masuri de preventie.